marți, 18 decembrie 2018

Expozitie Universita degli Studi di Napoli Federico II




fig.1 -afișul expoziției ”Timișoara Premium RestaurExposed City” de la Universita degli Studi di Napoli Federico II_ Departamento di Architettura 18.12.2018.

Din păcate din cauza blocării Aeroportului Internațional Traian Vuia din Timișoara în aceste zile, nu pot fi alături de cei care au organizat din partea noastră acest eveniment.
Totuși postez prelegerea mea pregătită pentru această ocazie, pentru expo din Napoli, oraș care a obținut în acest an peste 1 miliard euro pentru Regenerarea zonei istorice:
”Traseul meu profesional a fost puternic influențat de contactul din 1994 (printr-o bursă de cercetare doctorală Tempus) cu orașul Napoli, cu ”Universita degli Studi di Napoli Federico II, Dipartimento di Pianificazione e Scienza del Territorio” și în special cu dna profesor Constanza Caniglia Rispoli. Atunci, prin dna Caniglia am luat contactul cu revistele ce cuprindeau studiile studenților americani ai anilor 90 din Harvard University, Massachusetts, aflate în biblioteca Universității din Napoli. Conceptele universitare  americane în privința planningului erau noi și pentru Italia, dar pentru noi de neimaginat. Conceptele de Planificarea Urbană, Land Use, Environment, Mobility, Mobilitate Pietonală, etc au fost dezvoltate, aplicate ulterior în Timișoara, în România, fie în Teza mea de Doctorat, în cele peste 20 de cărți, în sute de articole de specialitate, fie ca Arhitect Șef Primaria Timișoara, fie ca Profesor de Urbanism la Facultatea de Arhitectură din Universitatea Politehnica din Timișoara pînă acum 3 ani, respectiv în Centrul de Cercetare pentru Planificare Urbană al Universității și acum ca reprezentant al Registrul Urbaniștilor din România (RUR) din Regiunea de Dezvoltare Vest. Ca partener activ al grupului ”Expose Architecture” am încercat să impun ideea că acțiunea de RESTAURARE a OBIECTULUI de ARHITECTURĂ, cea de REGENERARE URBANĂ trebuie să aibă anterior o PLANIFICAREA URBANĂ coerentă, adică  mai pe înțelesul tuturora „salvarea patrimoniului este inutilă, dacă nu există o strategie de regenerare urbană sustenabilă”.
Toate acestea au avut sursa în acel contact din 1994.
Ca reprezentant al UPT am stabilit încă din 1997 prezența studenților arhitecți timișoreni la Napoli în programul Tempus la Seconda Universita degli Studi di Napoli, Facolta di Architettura (Aversa) la care au participat de atunci peste 30 și reciproc, peste 50 studenți italieni la UPT (ulterior și cei din Palermo, Trento, Roma, etc). Numai în ultimii 5 ani au venit la Timișoara  să studieze 6 studenți din Napoli.
Noua experiență a napoletanilor privitoare la ”turistificarea” sau la ”gentrificarea” zonei istorice este un bun exemplu și pentru ”Timișoara 2021”. Relația democratică dintre ”guvernanți” și cei ”guvernați”, criza locuințelor, criza gunoaielor, datoriile ilegitime ale municipalității, eliminarea discrepanței dintre săraci și bogați, dar și nevoia apartenenței la o piață europeană unică, au fost probabil politicile coerente ce au determinat EU să acorde suma de peste 1 miliard de euro orașului Napoli, condus după concepția ”democrației locale” pentru restaurarea zonei istorice.
Atunci în 1994 am învățat de la napoletani încă un lucru elementar și anume că importanți sunt oamenii și nu clădirile.
Mulțumesc napoletanilor,
Mulțumesc dnei Caniglia
raduradoslavtimisoara
PS. SUCCES COLEGILOR MEI CARE AU REUȘIT SĂ DUCĂ EXPOZIȚIA NOASTRĂ în aceste condiții vitrege la Napoli și care sunt convins că ne vor reprezenta cu cinste.

duminică, 11 noiembrie 2018

8 Noiembrie 2018 - Ziua Mondiala a Urbanismului

ZIUA MONDIALĂ A URBANISMULUI (I) - 08.10.2018 -Direcția Județeană de Cultura Timiș, Timișoara - decernarea DIPLOMEI DE EXCELENȚĂ dlui arh. RADU MIHĂILESCU, pentru întreaga sa contribuție la PUNEREA în VALOARE a PATRIMONIULUI CULTURAL din ROMÂNIA printr-o REGENERARE URBANĂ SUSTENABILĂ, de către RUR Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Vest România. Acțiunea a avut loc în prezența gazdelor noastre, a arhitecților șefi de județ, a arhitecților șefi de municipii, a celor din zonele periurbane a acestora (din regiunea noastră), a președintelui OAR Timiș, a reprezentantului AsoP, a numeroși arhitecți/urbaniști, a unor beneficiari ai lucrărilor sale, a colaboratorilor săi, etc.




ZIUA MONDIALĂ A URBANISMULUI (II) - 08.11.2018 -Direcția Județeană de Cultura Timiș, Timișoara – RUR Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Vest România a organizat dezbaterea profesională semestrială cu reprezentanții administrațiilor județene/locale pe tema: COERENȚA PLANIFICĂRII SPAȚIALE ÎN ZONELE PERIURBANE.
Au prezentat puncte de vedere pertinente referitoare la această temă, din partea jud. Arad arh. Vîrvescu Florian (arh. șef C.J.Arad), arh. Popescu Dana (fost arh. șef C.J.Arad), arh. Sandra Dinulescu (șef Serviciu Urbanism Primaria Municipiului Arad), arh. Laura Suciu (arh. șef Primăria Tudor Vladimirescu, jud.Arad), din partea județului Hunedoara ing. Amelia Andrei (arh. șef C.J.Hunedoara), arh. Raluca Lăzăruț (arh. sef Primaria Municipiului Deva), din partea județului Caraș-Severin ing Mihaela Enache (arh. șef Primaria Municipiului Reșița), din partea C.J.Timiș arh. Loredana Pălălău (arh. șef C.J.Timiș), arh. Brebe Liviu (șef Serviciu Urbanism C.J.Timiș). Pentru a putea avea un punct de vedere comun, la început, au fost definiți termenii supuși atenției și anume : Sistem Urban, Zonă Metropolitană, Pol de Creștere, Pol de Dezvoltare, Zonă Periurbană, Aglomerare Urbană.
Din problemele menționate de autorii prezentărilor, prin exemplificări de BUNE/RELE PRACTICI referitoare la COERENȚA/INCOERENȚA zonelor PERIURBANE aferente, menționăm: delimitarea incorectă a acestora (din cauza dezvoltărilor ce nu țin cont de teritoriile administrative județene/ regionale/ euroregionale); lipsa unor studii de tip PATZI prealabile întocmirii PUG-urilor (bună practică pentru PATZI Deva-Hunedoara- Simeria); lipsa ridicărilor topo corecte cu indicarea tipurilor de proprietate a terenurilor din UAT-uri; lipsa conectivității dezvoltărilor între ele și între ele și cu orașul atractor; lipsa dotărilor sociale/ edilitare/ ecologice/ etc în dezvoltările periurbane; lipsa prioritizării din PUZ-uri (din planul de acțiuni) a eliberării AC-urilor; interpretarea incorectă a noțiunii ”funcțiuni complemetare”; lipsa definirii oficiale/neoficiale a parametrilor zonei periurbane; lipsa unui posibil control al autorității județene asupra AC –urilor emise de autoritățile locale, de unde rezultă în anumite cazuri încălcarea gravă a prevederilor PUZ-urilor avizate de CJ, a RGU-ului; lipsa clarificării competențelor de intervenție în procesul de avizare/aprobare a documentațiilor de urbanism a politicului, admistrației publice locale/județene, a specialiștilor cu drept de semnătură RUR, etc. A rezultat necesitatea: unor studii intercomunale din zonele periurbane pe layere (circulația rutieră/ culoare ecologice/ transport în comun, dotări sociale/ etc); a unei cooperări unitare între Agenția de Mediu, IGSIC, Direcția de Cultură/Comisie de Monumente și alte entități responsabile în acest proces etc.